joi, 22 mai 2008

Shabat si Iom Tov

Iom Tov este numita orice Sarbatoare din Tora in care ne purtam ca de Shabat.
Diferenta majora dintre Shabat si Iom Tov este ca de Iom Tov se poate gati( doar pentru ziua respectiva ).

De Iom Tov se poate fuma (operatie permisa datorita faptului ca e permis gatitul). De Iom tov este permis sa te folosesti de foc( artificii, gratar etc), dar nu se aprinde focul, se aduce focul( inainte de Sarbatoare se va aprinde o lumanare -ner nefesh- si de la ea se va lua focul). Insa nici de Sarbatoare ca si de Shabat nu se va aprinde lumina.

De Iom Tov, activitati interzise de Shabat sunt permise dar doar in casa ( pentru a face paine de Sarbatoare, poti face doar daca ai faina deja in casa, caci e interzis acum ca si de Shabat sa iei grau, sa-l macini, sa-l cerni ca sa faci faina).

Daca Iom Tov iese de Shabat atunci se transforma in Shabat si se supune regulilor Shabat-ului.

Daca Iom Tov iese joi seara, atunci este permisa gatirea de mancare pentru mai multe zile( vineri cand se termina Sarbatoarea este deja Shabat).

marți, 13 mai 2008

Despre Hala

Hala este acea paine pufoasa,nelipsita pe masa de Shabat .

Midrash-ul povesteste cum dupa Iesirea din Egipt ,in desert, Dumnezeu a avut grija de evrei, asa ca zilnic ( mai putin de Shabat), cadea din cer mana ( man , numele ii vine de la intrebarea :"man hu"-ce este asta?).

Midrash-ul povesteste ca arata ca niste bobi mici dar care in stomac se umflau tinand de foame , si aveau gustul dorit de fiecare( fiecare ce si-ar fi dorit sa manance la masa raspectiva).


Tot Midrash-ul povesteste ca acest man era mereu pus pe ceva( nu cadea direct pe pamant) si era mereu acoperit. Asa se explica de ce hala nu este pusa direct pe masa si este acoperita cu un stergar.

O alta explicatie a faptului ca hala este acoperita este sa nu se simta rusinata ca vinului i se acorda mai multa importanta. De Shabat inainte de mancarea se face Kidush-ul, asa ca vinul este binecuvantat inaintea painii.

La o masa normala,rugaciunea de binecuvantarea se face dupa "formula" : MaGaA ESh ( mem-ghimel-ain alef-shin).

Inaintea oricarei mancari se spune rugaciunea de binecuvantare a painii ( daca exista paine pe masa)

Mem: de la Mezonot ( mancare): orez, paste fainoase, chipsuri ( daca nu sunt de cartofi).
Ghimel: de la ghefen ( vita de vie): se binecuvanteaza fructul viei.
Ain : etz ( copac): se binecuvanteaza fructul copacului.
Alef: adama (pamant) : se binecuvanteaza fructul pamantului.
Shin : shar ( restul) : se binecuvanteaza restul( de mancat) care nu intra in nici una din categoriile dinainte. Apoi tot restul de baut, si abia apoi tot restul de miros.

Revenind la hala, faptul ca de Shabat se obisnuieste sa fie pe masa doua hale isi are explicatia tot in Midrash, care spune ca vinerea cadeau din cer doua masuri de man,tocmai pentru ca de Shabat oamenii sa nu faca ceva ce s-ar putea considera munca.( daca in celelalte zile , daca cineva ar fi luat mai mult man decat avea nevoie , surplusul se strica, masura in plus pentru Shabat nu se strica niciodata).

Legat de acest lucru, Midrash-ul povesteste cum doi evrei , au vrut sa ii faca pe oameni sa se indoiasca de cuvantul lui Moshe, spunand ca nu e adevarat ca de Shabat nu cade man.
Asa ca au iesit noaptea de Shabat, ca sa nu ii vada nimeni , si man-ul lor in plus l-au imprastiat printre corturi, sperand ca a doua zi dimineata vor putea striga in gura mara ca Moshe minte , ca si de Shabat cade man.
Insa pasarelele au mancat tot man-ul asa ca dimineata nu mai era nici o urma de man printre corturi.
Drept multumire pentru ce au facut, exista un singurul Shabat ( se cheama Shabat Shira,si este in general Shabatul dinainte de TuBi Shvat)in care se pun afara firimituri de hala pentru pasarele.(in general in ziua de Shabat este interzisa hranirea altor animale decat cele ale casei ).


Obiceiul de a se manca hala cu sare isi are originea in obiceiul de a duce jertfa la Templu; peste carnea jertfita se punea sare.

Cele 13 principii ale credintei (ikarei haemuna)



Eu cred cu credinta intreaga( din toata inima) ca:

1.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, e creator si conducator (ghid) al tutoror creaturilor, si el singur a facut, face si va face totul.

2.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, este unic si nu sunt alte unicitati ca el de nici un fel, el singur e Dumnezeul nostru, a fost, este si va fi.

3.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, nu e corp (fizic), si nu poate fi atins de nici un corp (fizic)( nu poate fi inteles de oameni), si nu este nimic asemanator cu El.

4.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, e primul si e ultimul.

5.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, doar Lui se cuvine a se inchina si nu se cuvine a se inchina altcuiva.

6.Toate cuvintele profetilor sunt adevarate.

7.Profetia lui Moshe Rabeinu, pacea sa fie cu el ,a fost adevarata, si ca el a fost tatal profetilor, a celor dinaintea lui si a celor ce au venit dupa el.

8.Toata Tora care e acum in mainile noastre e cea data lui Moshe Rabeinu, pacea sa fie cu el.

9.Asta este Tora ce nu va fi schimbata si nu va fi alta Tora de la Creator, fie-I Binecuvantat Numele.

10.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, stie toate faptele oamenilor si toate gandurile lor.

11.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, ii rasplateste bine pe cei ce respecta mitzvoturile si ii pedepseste pe cei ce le incalca.

12.Mesia va veni, chiar daca va intarzia, cu toate astea il voi astepta in fiecare zi ce va veni.

13.Va fi invierea mortilor cand va dori Creatorul, fie-I Binecuvantat
Numele, si fi-va-I pastrata memoria pentru eternitate.

joi, 1 mai 2008

Leha Dodi



Primirea Shabatului (Kabalat Shabat) incepe cu cele sase capitole din psalmii, cele 6 zile ale Creatiei.

La sfarsitul lor se rosteste poezia (piut) "Leha Dodi"

Leha dodi likrat cala, pnei Shabat nekabela

Aceasta reprezinta ziua a saptea - Shabatul- si se recita de catre hazan impreuna cu multimea , verset dupa verset .

Ultimul verset, "Boi beshalom", se recita in picioare cu fata la intrarea in sinagoga (in general catre vest, in directia opusa Aron Hakodesh, care se afla in est),astfel este intampinata mireasa (cala), Regina Shabat (Shabat haMalKa).

Doar pentru Leha Dodi , oamenii in sinagoga sa intorc cu spatele la Aron haKodesh , aratandu-si astfel respectul pentru Shabat, care e intampinat cu mici plecaciuni ca cel mai de seama oaspete.

"Leha Dodi" a fost compusa de Rabi Shlomo Alkavetz, unul dintre marii kabalisti.

Rabi Shlomo Alkavetz, poet si kabalist, s-a nascut la inceputul sec. XV. A locuit in Salonic ,iar apoi in Tzfat (Israel).
A activat in Tzfat, in timpul lui Rabi Iosef Karro.

Elementul de baza al cantecului e preluat din Talmud, din Cartea (masehet) Shabat:

"...Rabi Hanina a zis: Sa iesim in intampinarea Reginei Shabat (Shabat haMalKa)...

Rabi Ianai a zis: Vino mireaso, vino mireaso (boi cala, boi cala)".


Dupa traditie, sinagoga kabalistilor se afla in camp deschis, in afara orasului, iar cand mergeau vineri seara spre sinagoga spuneau "likrat Shabat lehu venileha" (spre Shabat sa mergem).