duminică, 24 mai 2009

Despre Sfirat haOmer

Pentru ca mai e un pic pana la Shavuot,sfarsitul Sfirat haOmer, m-am gandit sa va impartasesc una din explicatiile auzite de curand in legatura cu Sfirat haOmer, explicatie date de un elev de ieshiva.

Numaram crescator, adaugand o zi si nu descrescator ,caci cu fiecare zi ce trece suntem mai aproape de a 50 a zi, dar nu oricum, caci fiecare zi e deosebita, fiecare zi aduce ceva in plus. Asteptand atat de mult ultima zi , timpul trece foarte repede ,se numara zilele ce au fost.
Si Iacov a facut la fel, cand numara cei 7 ani de munca pana sa se casatoreasca cu Rahel, caci fiecare zi trecuta mai adauga ceva, cu fiecare zi era mai aproape de Rahel gandindu-se la asta timpul trece foarte repede. Cu fiecare zi ce trecea, evreii sunt mai aproape de momentul primirii Torei.

Ziua a50a , ziua de Shavuot, nu se numara. Exista 50 de lucruri (porti) impure care o data trecute , ar fi transformat poporul evreu intr-un popor oarecare, nemaifiind poporul ales. Cand au fost sclavi in Egipt, evreii au trecut 49 de porti,insa a 50a poarta, Poarta disperarii , nu caci speranta nu si-au pierdut-o.

In oglinda ,celor 50 de porti rele le corespund cele 50 de porti bune, a50-a poarta fiind vointa( vointa de a face ceva pentru Dumnezeu)a 50a zi este ziua in care vointa este maxima.
A50a zi este ziua vointei, a bucurie si a credintei, e mult prea importanta pentru a fi numarata.

marți, 12 mai 2009

Ierushalaim shel zaav ( Ierusalim de aur)

Pentru multi sintagma " Ierushalaim shel zaav" nu reprezinta altceva decat celebrul cantec. E adevarat ca e atat de cunoscut, si numele sau la fel, dar prima data "Ierusalaim shel zaav" a fost altceva, nu cantec :)

Pentru ca e Lag beOmer , a 33-a zi de Sfirat Haomer (de acum pana la Shavuot mai sunt 17 zile), si pentru ca Lag baomer e atat de legat de numele lui Rabby Ackiva m-am gandit sa scriu despre "Ierusalim shel zaav".

Rabby Akiva , inainte de a deveni rabin, inainte de a deveni o figura importanta a iudaismului, a fost un baiat sarac, needucat,analfabet ce pazea oile marelui bogatas Kalba Shavua.S-a indragostit insa de fata lui Calba Shavua, Rahel, iar dragostea a fost reciproca. Au hotarat sa se casatoreasca trecand peste cuvantul tatalui ei, desi stiau ca nu ii va astepta o viata prea bogata. Asa a si fost, locuiau in stana saraca ,iar banii nu-i dadeau afara din casa,nici nu prea existau de altfel, asa ca pentru ca el sa mearga in la ieshiva in Ierusalim sa invete Tora, Rahel si-a taiat si vandut parul, singura ei podoaba. Asa a plecat Ackiva pentru 12 ani la ieshiva sa invete Tora, Rahel ramanand in coliba saraca, asteptandu-l.

Dupa 12 ani, s-a intors Ackiva acasa , un mic invatacel...si stand in fata usii casei o aude pe Rahel spunandu-i unei vecine, ca nu ar da inapoi sa-si vanda iar parul, cu greu crescut, numai ca el sa invete in continuare, sa devina ce isi doreste.
S-a intors Ackiva la Ierusalim si a continuat sa invete Tora.. si dupa alti 12 ani s-a intors acasa,acum rabin, impreuna cu discipolii sai, era acum cunoscut de atata lume.

O femeie din mare multime a alergat spre el,discipoli toti s-au pus intre ei, nu se cuvenea sa il atinga pe marel rabin oricine ,cu atat mai putin o femeie.Recunoscandu-si sotia, i-a indepartat pe elevi spunandu-le "sunt ceea ce sunt si voi sunteti ceea ce sunteti ,datorita acestei femei ,Rahel ,sotia lui"
Drept multumire pentru sacrificiul ei i-a dat cadoul adus de la Ierusalim, o agrafa de par din aur pe care scria "Ierusalim".

Asa ca primul "Ierusalim de aur" inainte de a fi cantec, a fost cadoul dat de Rabby Ackiva sotiei pentru devotamentul si daruirea sa.