joi, 26 martie 2009
marți, 24 martie 2009
Luna Nisan
Saptamana aceasta, pe 26 martie seara, mai exact, incepe luna nisan, luna deosebit de importanta in calendarul iudaic, chiar mai importanta decat luna tishrei.
Desi in luna tishrei a aparut omul, luna nisan este luna eliberarii poporului evreu, luna Iesirii din Egipt.
HaZaL (Hahameinu Zihronam Livraha - Inteleptii Nostrii Binecuvantata fie-Le Amintirea) interpretand spusele Profetului Miha ,spuneau ca Salvarea viitoare va fi tot in luna nisan , ca si Iesirea din Egipt.
Numele de nisan seamana cu nithan ( mugure), si intr-adevar "mugurii au fost vazuti in tara si vremea priveghetorii a sosit si vocea porumbelului se aude in tara noastra", luna nisan este prima luna a primaverii ( aviv- alef bet iud bet), fapt pentru care este considerata luna dintai, tatal celorlalte luni ( av= tata iudbet 12 ).
Este o luna vesela, cu zile bune ( iamim tovim ), fapt pentru care in rugaciunile zilnice si in cea de Shabat nu se zice Tahnun( Shaharit si Minha), Av HaRahamim ( Mosaf Shabat ), Thidcatha (Shabat Minha), versetele ce incep cu Thedek leOlam (Judecata Ta e dreapta intotdeuna) ( Shabat Minha), de asemenea nu se spune Hesped ( discurs funerar).
In prima zi a lunii nisan (alef benisan) a fost terminat de cladit Templul din desert. In primele 12 zile ale lunii nisan fiecare sef de trib a dus jertfa la Templu. In a treisprezecea zi ( iud ghimel benisan )este Erev Pesah si Laila Seder. A paistrezecea zi ( iud dalet benisan )s-a stabilit de-a lungul generatiilor ca fiind ziua sacrificarii jertfei de Pesah.
Din a cinsprezecea zi a lunii(tet vav benisan )incep cele sapte zile de Pesah.A douazeci si doua zi a lunii ( caf ghimel be nisan )e Isru Hag (Sarbatoarea Isru ).
Inceputul lunii nisan e legat de pregatirile pentru Pesah, singura sarbatoarea din an la care regulile si obiceiurile nu se limiteaza la sarbatoarea in sine ,se intind si inainte si dupa sarbatoare.
Desi in luna tishrei a aparut omul, luna nisan este luna eliberarii poporului evreu, luna Iesirii din Egipt.
HaZaL (Hahameinu Zihronam Livraha - Inteleptii Nostrii Binecuvantata fie-Le Amintirea) interpretand spusele Profetului Miha ,spuneau ca Salvarea viitoare va fi tot in luna nisan , ca si Iesirea din Egipt.
Numele de nisan seamana cu nithan ( mugure), si intr-adevar "mugurii au fost vazuti in tara si vremea priveghetorii a sosit si vocea porumbelului se aude in tara noastra", luna nisan este prima luna a primaverii ( aviv- alef bet iud bet), fapt pentru care este considerata luna dintai, tatal celorlalte luni ( av= tata iudbet 12 ).
Este o luna vesela, cu zile bune ( iamim tovim ), fapt pentru care in rugaciunile zilnice si in cea de Shabat nu se zice Tahnun( Shaharit si Minha), Av HaRahamim ( Mosaf Shabat ), Thidcatha (Shabat Minha), versetele ce incep cu Thedek leOlam (Judecata Ta e dreapta intotdeuna) ( Shabat Minha), de asemenea nu se spune Hesped ( discurs funerar).
In prima zi a lunii nisan (alef benisan) a fost terminat de cladit Templul din desert. In primele 12 zile ale lunii nisan fiecare sef de trib a dus jertfa la Templu. In a treisprezecea zi ( iud ghimel benisan )este Erev Pesah si Laila Seder. A paistrezecea zi ( iud dalet benisan )s-a stabilit de-a lungul generatiilor ca fiind ziua sacrificarii jertfei de Pesah.
Din a cinsprezecea zi a lunii(tet vav benisan )incep cele sapte zile de Pesah.A douazeci si doua zi a lunii ( caf ghimel be nisan )e Isru Hag (Sarbatoarea Isru ).
Inceputul lunii nisan e legat de pregatirile pentru Pesah, singura sarbatoarea din an la care regulile si obiceiurile nu se limiteaza la sarbatoarea in sine ,se intind si inainte si dupa sarbatoare.
duminică, 16 noiembrie 2008
Despre Sucot
Sucotul este o sarbatoare a recoltei, dar principala ei semnificatie e legata de Iesire din Egipt. Suca se spune ca ar fi fost corturile in care traiau evreii in desert sau norii prin care Dumnezeu ii ducea prin desert.
Desi ar trebui sa fi in luna nisan, este pusa acum, tocmai pentru ca nisan pica in general primavara, cand e o placere sa stai afara, iar evreii trebuiau sa simta..diferenta dintre confortul cald al casei si frigul din suca( cu semnificatiile de rigoare).
Se spune ca de Sucot apar cei 7 ushpezim (oaspeti) in suca-ua celui ce tine mitzvoturile: Avraam, Itzak, Iacov, Iosef, Moshe, Aaron,David caci si ei au cunoscut gustul pribegiei. Ca cei 7 sa vina la tine, este mitzva sa primesti oaspeti in carne si oase, sa nu uiti de cei sarci sau care nu pot face suca si sa ii primesti la umbra alei tale, chiar si strainii sunt invitati inauntru.
O suca cshera trebuie sa aiba lungime 70 cm ,latime 70cm, inaltimea intre 80 cm si 10 m. Acoperisul se face din stuf, care trebuie sa fie atat de des incat la amiaza sa fie in suca mai multa umbra decat soare, dar atat de rar incat noapte sa se vada stelele. Nu se aseaza sub nici un acoperis, ci sub cerul liber.
O alta mitzva de Sucot este scuturarea celor 4 minim ( specii): etrog, lulav, hadas, si arvei hanahal. Sunt alese ele tocmai ca sunt atat de diferite. Etrog: are miros si gust, lulav- are gust, dar nu are miros, hadas, are miros, dar nu are gust, harvei hanahal nu are nici gust nici miros. Se leaga toata impreuna si se scutura in cele 4 directii , sus si jos, asta semnificand ca Dumnezeu este peste tot.
O alta semnificatie a celor 4 minim, este ca ele reprezinta cele 4 categorii de evrei. Gustul reprezinta mitzvoturile si mirosul este Tora. Asa sunt: evrei care cunosc Tora si respecta mitzvoturile, evrei care nu stiu Tora , dar respecta mitzvoturile , care stiu Tora dar nu respecat mitzvoturile , si care nu stiu nici Tora si nici nu respecta mitzvoturile. Punerea impreuna a celor 4 tipuri de evrei ( cele 4 minim), semnifica ca evreii ar trebui sa se sustina unul pe altul, sa se acopere unul pe altul...cei ce stiu si respecta pe cei ce nu stiu si nu respecta, asta trebuind sa fie perspectiva evreilor asupra lumii.
Desi ar trebui sa fi in luna nisan, este pusa acum, tocmai pentru ca nisan pica in general primavara, cand e o placere sa stai afara, iar evreii trebuiau sa simta..diferenta dintre confortul cald al casei si frigul din suca( cu semnificatiile de rigoare).
Se spune ca de Sucot apar cei 7 ushpezim (oaspeti) in suca-ua celui ce tine mitzvoturile: Avraam, Itzak, Iacov, Iosef, Moshe, Aaron,David caci si ei au cunoscut gustul pribegiei. Ca cei 7 sa vina la tine, este mitzva sa primesti oaspeti in carne si oase, sa nu uiti de cei sarci sau care nu pot face suca si sa ii primesti la umbra alei tale, chiar si strainii sunt invitati inauntru.
O suca cshera trebuie sa aiba lungime 70 cm ,latime 70cm, inaltimea intre 80 cm si 10 m. Acoperisul se face din stuf, care trebuie sa fie atat de des incat la amiaza sa fie in suca mai multa umbra decat soare, dar atat de rar incat noapte sa se vada stelele. Nu se aseaza sub nici un acoperis, ci sub cerul liber.
O alta mitzva de Sucot este scuturarea celor 4 minim ( specii): etrog, lulav, hadas, si arvei hanahal. Sunt alese ele tocmai ca sunt atat de diferite. Etrog: are miros si gust, lulav- are gust, dar nu are miros, hadas, are miros, dar nu are gust, harvei hanahal nu are nici gust nici miros. Se leaga toata impreuna si se scutura in cele 4 directii , sus si jos, asta semnificand ca Dumnezeu este peste tot.
O alta semnificatie a celor 4 minim, este ca ele reprezinta cele 4 categorii de evrei. Gustul reprezinta mitzvoturile si mirosul este Tora. Asa sunt: evrei care cunosc Tora si respecta mitzvoturile, evrei care nu stiu Tora , dar respecta mitzvoturile , care stiu Tora dar nu respecat mitzvoturile , si care nu stiu nici Tora si nici nu respecta mitzvoturile. Punerea impreuna a celor 4 tipuri de evrei ( cele 4 minim), semnifica ca evreii ar trebui sa se sustina unul pe altul, sa se acopere unul pe altul...cei ce stiu si respecta pe cei ce nu stiu si nu respecta, asta trebuind sa fie perspectiva evreilor asupra lumii.
luni, 8 septembrie 2008
Hodesh Elul
Luna Elul este luna dinainte de luna Tishrei, este Luna Milostiveniei si Scuzelor ( hodesh rahamim veslihot),Luna Intoarcerii la Crediinta ( hodesh hazara be ciuva ),este pregatirea pentru Zilelor Groaznice ( Iamim noraim), cele 10 zile intre Rosh haShana si Iom Kipur.
Elul este luna pregatitoare pentru judecata, fapt pentru care:
In fiecare dimineata( exceptand Shabat-ul),la sfarsitul rugaciunii, se sufla in shofar, ,pentru a ne aduce aminte de Rosh haShana.
Se adauga la rugaciune, de 2 ori pe zi ,capitolul "Lui David" ( le David). Ashkenazimii adauga la shaharit( rugaciunea de dimineata) si minha( rugaciunea de pranz), iar sfaradimii la shaharit si aravit ( rugaciunea de seara).
Se spun Slihot ( scuze) care sunt bucati de rugaciune, initial se spuneau dimineata, cu o jumatatea de ora inainte de rasarit . Sfaradimii spun slihot mai lungi, de la inceputul lunii elul pana la Iom Kipur, iar askenazimii de la Iesirea din Shabat , Shabatul inainte de Rosh haShana( trebuie sa fie insa minim 4 zile de slihot)pana la Iom Kipur.Slihot nu se spun insa de Shabat.
Elul este luna pregatitoare pentru judecata, fapt pentru care:
In fiecare dimineata( exceptand Shabat-ul),la sfarsitul rugaciunii, se sufla in shofar, ,pentru a ne aduce aminte de Rosh haShana.
Se adauga la rugaciune, de 2 ori pe zi ,capitolul "Lui David" ( le David). Ashkenazimii adauga la shaharit( rugaciunea de dimineata) si minha( rugaciunea de pranz), iar sfaradimii la shaharit si aravit ( rugaciunea de seara).
Se spun Slihot ( scuze) care sunt bucati de rugaciune, initial se spuneau dimineata, cu o jumatatea de ora inainte de rasarit . Sfaradimii spun slihot mai lungi, de la inceputul lunii elul pana la Iom Kipur, iar askenazimii de la Iesirea din Shabat , Shabatul inainte de Rosh haShana( trebuie sa fie insa minim 4 zile de slihot)pana la Iom Kipur.Slihot nu se spun insa de Shabat.
Elul, Regele e in camp (Hameleh be sade)
Exista o poveste despre un rege care s-a hotarat sa se imbrace in haine comune, taranesti, si sa mearga prin imparatie sa vada ce spun oamenii despre el, care le sunt problemele.
Ajunge intr-n sat uitat de lume, unde nimeni nu l-a recunoscut, cere gazda unui taran si este primit cu bratele deschise in casa acestuia, unde timp de 4 zile este tratat ca cel mai de seama oaspete.
Foarte incantat de modul in care a fost tratat, desi parea un om oarecare, se intoarce in satul respectiv , de data asta in haine imparatesti cu alai, servitori si slujitori, si drept multumire pentru cum a fost primit ,in sat de catre comunitate, in casa si tratat regeste de acel taran, ii spune acestuia ca poate cere orice, orice dorinta ii va fi implinita, drept rasplata.
Sta taranul se gandeste : "orice?", " da orice, spune regele"...Se scarpina taranul in cap, se mai gandeste un pic si prinzand curaj ii povesteste regelui , cum la locul de rugaciune, scaunele sunt tare incomode, si datorita acestui lucru..pe el il mananca spatele, asa ca , ce vrea el sa ceara...este o bucata de lemn care pusa in spate , deasupra scaunului sa il ajute sa se scarpine.
Poate nu ar fi trebuit sa ceara bogatii, poate bucata aia de lemn era cel mai importaant lucru pentru el, sau poate pur si simplu nu a gandit...ca orice inseamna orice, ca ii putea cere regelui marea cu sarea si ar fi primit-o.
Acum in luna Elul, Dumnezeu e printre noi, vorbeste cu noi , de la egal la egal, ne da posibilitatea de a cere, de a schimba ceva , de a schimba cursul judecatii, si nu in al 12-lea ceas, in zilele dintre Rosh HaShana si Iom Kipur, ci sa incepem de acum.
Regele e in camp, printre noi, orice e posibil, depinde numai de noi sa stim ce vrem!
Ajunge intr-n sat uitat de lume, unde nimeni nu l-a recunoscut, cere gazda unui taran si este primit cu bratele deschise in casa acestuia, unde timp de 4 zile este tratat ca cel mai de seama oaspete.
Foarte incantat de modul in care a fost tratat, desi parea un om oarecare, se intoarce in satul respectiv , de data asta in haine imparatesti cu alai, servitori si slujitori, si drept multumire pentru cum a fost primit ,in sat de catre comunitate, in casa si tratat regeste de acel taran, ii spune acestuia ca poate cere orice, orice dorinta ii va fi implinita, drept rasplata.
Sta taranul se gandeste : "orice?", " da orice, spune regele"...Se scarpina taranul in cap, se mai gandeste un pic si prinzand curaj ii povesteste regelui , cum la locul de rugaciune, scaunele sunt tare incomode, si datorita acestui lucru..pe el il mananca spatele, asa ca , ce vrea el sa ceara...este o bucata de lemn care pusa in spate , deasupra scaunului sa il ajute sa se scarpine.
Poate nu ar fi trebuit sa ceara bogatii, poate bucata aia de lemn era cel mai importaant lucru pentru el, sau poate pur si simplu nu a gandit...ca orice inseamna orice, ca ii putea cere regelui marea cu sarea si ar fi primit-o.
Acum in luna Elul, Dumnezeu e printre noi, vorbeste cu noi , de la egal la egal, ne da posibilitatea de a cere, de a schimba ceva , de a schimba cursul judecatii, si nu in al 12-lea ceas, in zilele dintre Rosh HaShana si Iom Kipur, ci sa incepem de acum.
Regele e in camp, printre noi, orice e posibil, depinde numai de noi sa stim ce vrem!
joi, 22 mai 2008
Shabat si Iom Tov
Iom Tov este numita orice Sarbatoare din Tora in care ne purtam ca de Shabat.
Diferenta majora dintre Shabat si Iom Tov este ca de Iom Tov se poate gati( doar pentru ziua respectiva ).
De Iom Tov se poate fuma (operatie permisa datorita faptului ca e permis gatitul). De Iom tov este permis sa te folosesti de foc( artificii, gratar etc), dar nu se aprinde focul, se aduce focul( inainte de Sarbatoare se va aprinde o lumanare -ner nefesh- si de la ea se va lua focul). Insa nici de Sarbatoare ca si de Shabat nu se va aprinde lumina.
De Iom Tov, activitati interzise de Shabat sunt permise dar doar in casa ( pentru a face paine de Sarbatoare, poti face doar daca ai faina deja in casa, caci e interzis acum ca si de Shabat sa iei grau, sa-l macini, sa-l cerni ca sa faci faina).
Daca Iom Tov iese de Shabat atunci se transforma in Shabat si se supune regulilor Shabat-ului.
Daca Iom Tov iese joi seara, atunci este permisa gatirea de mancare pentru mai multe zile( vineri cand se termina Sarbatoarea este deja Shabat).
Diferenta majora dintre Shabat si Iom Tov este ca de Iom Tov se poate gati( doar pentru ziua respectiva ).
De Iom Tov se poate fuma (operatie permisa datorita faptului ca e permis gatitul). De Iom tov este permis sa te folosesti de foc( artificii, gratar etc), dar nu se aprinde focul, se aduce focul( inainte de Sarbatoare se va aprinde o lumanare -ner nefesh- si de la ea se va lua focul). Insa nici de Sarbatoare ca si de Shabat nu se va aprinde lumina.
De Iom Tov, activitati interzise de Shabat sunt permise dar doar in casa ( pentru a face paine de Sarbatoare, poti face doar daca ai faina deja in casa, caci e interzis acum ca si de Shabat sa iei grau, sa-l macini, sa-l cerni ca sa faci faina).
Daca Iom Tov iese de Shabat atunci se transforma in Shabat si se supune regulilor Shabat-ului.
Daca Iom Tov iese joi seara, atunci este permisa gatirea de mancare pentru mai multe zile( vineri cand se termina Sarbatoarea este deja Shabat).
marți, 13 mai 2008
Despre Hala
Hala este acea paine pufoasa,nelipsita pe masa de Shabat .
Midrash-ul povesteste cum dupa Iesirea din Egipt ,in desert, Dumnezeu a avut grija de evrei, asa ca zilnic ( mai putin de Shabat), cadea din cer mana ( man , numele ii vine de la intrebarea :"man hu"-ce este asta?).
Midrash-ul povesteste ca arata ca niste bobi mici dar care in stomac se umflau tinand de foame , si aveau gustul dorit de fiecare( fiecare ce si-ar fi dorit sa manance la masa raspectiva).
Tot Midrash-ul povesteste ca acest man era mereu pus pe ceva( nu cadea direct pe pamant) si era mereu acoperit. Asa se explica de ce hala nu este pusa direct pe masa si este acoperita cu un stergar.
O alta explicatie a faptului ca hala este acoperita este sa nu se simta rusinata ca vinului i se acorda mai multa importanta. De Shabat inainte de mancarea se face Kidush-ul, asa ca vinul este binecuvantat inaintea painii.
La o masa normala,rugaciunea de binecuvantarea se face dupa "formula" : MaGaA ESh ( mem-ghimel-ain alef-shin).
Inaintea oricarei mancari se spune rugaciunea de binecuvantare a painii ( daca exista paine pe masa)
Mem: de la Mezonot ( mancare): orez, paste fainoase, chipsuri ( daca nu sunt de cartofi).
Ghimel: de la ghefen ( vita de vie): se binecuvanteaza fructul viei.
Ain : etz ( copac): se binecuvanteaza fructul copacului.
Alef: adama (pamant) : se binecuvanteaza fructul pamantului.
Shin : shar ( restul) : se binecuvanteaza restul( de mancat) care nu intra in nici una din categoriile dinainte. Apoi tot restul de baut, si abia apoi tot restul de miros.
Revenind la hala, faptul ca de Shabat se obisnuieste sa fie pe masa doua hale isi are explicatia tot in Midrash, care spune ca vinerea cadeau din cer doua masuri de man,tocmai pentru ca de Shabat oamenii sa nu faca ceva ce s-ar putea considera munca.( daca in celelalte zile , daca cineva ar fi luat mai mult man decat avea nevoie , surplusul se strica, masura in plus pentru Shabat nu se strica niciodata).
Legat de acest lucru, Midrash-ul povesteste cum doi evrei , au vrut sa ii faca pe oameni sa se indoiasca de cuvantul lui Moshe, spunand ca nu e adevarat ca de Shabat nu cade man.
Asa ca au iesit noaptea de Shabat, ca sa nu ii vada nimeni , si man-ul lor in plus l-au imprastiat printre corturi, sperand ca a doua zi dimineata vor putea striga in gura mara ca Moshe minte , ca si de Shabat cade man.
Insa pasarelele au mancat tot man-ul asa ca dimineata nu mai era nici o urma de man printre corturi.
Drept multumire pentru ce au facut, exista un singurul Shabat ( se cheama Shabat Shira,si este in general Shabatul dinainte de TuBi Shvat)in care se pun afara firimituri de hala pentru pasarele.(in general in ziua de Shabat este interzisa hranirea altor animale decat cele ale casei ).
Obiceiul de a se manca hala cu sare isi are originea in obiceiul de a duce jertfa la Templu; peste carnea jertfita se punea sare.
Midrash-ul povesteste cum dupa Iesirea din Egipt ,in desert, Dumnezeu a avut grija de evrei, asa ca zilnic ( mai putin de Shabat), cadea din cer mana ( man , numele ii vine de la intrebarea :"man hu"-ce este asta?).
Midrash-ul povesteste ca arata ca niste bobi mici dar care in stomac se umflau tinand de foame , si aveau gustul dorit de fiecare( fiecare ce si-ar fi dorit sa manance la masa raspectiva).
Tot Midrash-ul povesteste ca acest man era mereu pus pe ceva( nu cadea direct pe pamant) si era mereu acoperit. Asa se explica de ce hala nu este pusa direct pe masa si este acoperita cu un stergar.
O alta explicatie a faptului ca hala este acoperita este sa nu se simta rusinata ca vinului i se acorda mai multa importanta. De Shabat inainte de mancarea se face Kidush-ul, asa ca vinul este binecuvantat inaintea painii.
La o masa normala,rugaciunea de binecuvantarea se face dupa "formula" : MaGaA ESh ( mem-ghimel-ain alef-shin).
Inaintea oricarei mancari se spune rugaciunea de binecuvantare a painii ( daca exista paine pe masa)
Mem: de la Mezonot ( mancare): orez, paste fainoase, chipsuri ( daca nu sunt de cartofi).
Ghimel: de la ghefen ( vita de vie): se binecuvanteaza fructul viei.
Ain : etz ( copac): se binecuvanteaza fructul copacului.
Alef: adama (pamant) : se binecuvanteaza fructul pamantului.
Shin : shar ( restul) : se binecuvanteaza restul( de mancat) care nu intra in nici una din categoriile dinainte. Apoi tot restul de baut, si abia apoi tot restul de miros.
Revenind la hala, faptul ca de Shabat se obisnuieste sa fie pe masa doua hale isi are explicatia tot in Midrash, care spune ca vinerea cadeau din cer doua masuri de man,tocmai pentru ca de Shabat oamenii sa nu faca ceva ce s-ar putea considera munca.( daca in celelalte zile , daca cineva ar fi luat mai mult man decat avea nevoie , surplusul se strica, masura in plus pentru Shabat nu se strica niciodata).
Legat de acest lucru, Midrash-ul povesteste cum doi evrei , au vrut sa ii faca pe oameni sa se indoiasca de cuvantul lui Moshe, spunand ca nu e adevarat ca de Shabat nu cade man.
Asa ca au iesit noaptea de Shabat, ca sa nu ii vada nimeni , si man-ul lor in plus l-au imprastiat printre corturi, sperand ca a doua zi dimineata vor putea striga in gura mara ca Moshe minte , ca si de Shabat cade man.
Insa pasarelele au mancat tot man-ul asa ca dimineata nu mai era nici o urma de man printre corturi.
Drept multumire pentru ce au facut, exista un singurul Shabat ( se cheama Shabat Shira,si este in general Shabatul dinainte de TuBi Shvat)in care se pun afara firimituri de hala pentru pasarele.(in general in ziua de Shabat este interzisa hranirea altor animale decat cele ale casei ).
Obiceiul de a se manca hala cu sare isi are originea in obiceiul de a duce jertfa la Templu; peste carnea jertfita se punea sare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
