Titirezul(sevivon) nelipsit de la nici o sarbatoare de Hannuka, are o istorie frumoasa in spate.Aparut initial in India Antica ca si joc de noroc, ajunge dupa sute de ani in Europa unde este "infiat" printre altii si de evreii askenazim, tot ca joc de noroc,literele de pe fetele lui indicand in idish castigul sau pierderea .
Nun-nihtes-nu ai castigat
Ghimel-gut-bine
Hei-halab-jumate de castig
Shin-shaht-rau
In momentul in care a fost "adus" in cadrul festiv al sarbatorii de Hannuka,a fost tot ca joc de noroc , de data asta pentru copii, care-l joaca pe bani de ciocolata (Dmei Hannuka).Ideea principala al acestui fapt ar fi ca si prin joc copii sa nu uite de Hannuka, caci literele de pe sevivon desi au ramas aceleasi au capatat un alt sens
Nun- nes- miracol
Ghimel-gadol-mare
Hei-haia-a fost
Shin-sham- acolo(Israel)
Pe titirezul din Israel, litera Shin este inlocuita cu Pei(Fei)-po-aici
Nun-Ghimel-Hei-Pei se rasuceste titirezul amintind Miracolul de Hannuka
Nes gadol haia po!
miercuri, 16 decembrie 2009
luni, 14 decembrie 2009
Hannuka תש''ע
Hannuka , Sarbatoarea Luminilor,este anul acesta intre caf-dalet bekislev - beth betevet(11.12-19.12)
Spunand Hannuka ne gandim la sufganiot(gogosile), levivot(chiftelutele de cartof) si alte lucruri uleioase pe care fiecare gospodina le pregateste in bucatarie ei, devenind traditie de Hannuka.
Care este punctul comun si legatura cu Hannuka? Uleiul!! Sunt prajite in foarte mult ulei.
De Hannuka, tot ce se mananca ar trebui sa fie prajit in foarte mult ulei,in amintirea uleiul ce a creat minunea.
Forma,compozitia gogosilor,nu e atat de importanta, ci important este sa fie umplute cu dulce:gem, caramel, ciocolata,crema se poarta mai nou(evreii din Maroc nu le umplu insa le "ineaca" intr-un sirop tare dulce). Dulcele acela isi are semnificatia lui, caci in relele pe care uleiul le poate determina, mereu exista ceva bun, ceva dulce, iar noi avem nevoie de acel "dulce", fie ca e doar speranta.
Nu stiu daca cineva si-a pus vreodata intrebarea cum intr-o tara plina de maslini,lipseste tocmai uleiul de masline, astfel ca o canuta (cad catan) de ulei ce ajungea doar pentru o zi ajunge pentru opt- minunea de Hannuka.
Ei, in perioada asta din an, uleiul de masline e tocmai ceea ce lipseste, caci a cazut deja prima ploaie( de Rosh haShana sau cel mai tarziu de Sukot) iar maslinele ce au mai ramas prin copaci se strica , nemaiputandu-se face ulei din ele.
Hag Orim Sameah! Lumina in suflete si in case!
Spunand Hannuka ne gandim la sufganiot(gogosile), levivot(chiftelutele de cartof) si alte lucruri uleioase pe care fiecare gospodina le pregateste in bucatarie ei, devenind traditie de Hannuka.
Care este punctul comun si legatura cu Hannuka? Uleiul!! Sunt prajite in foarte mult ulei.
De Hannuka, tot ce se mananca ar trebui sa fie prajit in foarte mult ulei,in amintirea uleiul ce a creat minunea.
Forma,compozitia gogosilor,nu e atat de importanta, ci important este sa fie umplute cu dulce:gem, caramel, ciocolata,crema se poarta mai nou(evreii din Maroc nu le umplu insa le "ineaca" intr-un sirop tare dulce). Dulcele acela isi are semnificatia lui, caci in relele pe care uleiul le poate determina, mereu exista ceva bun, ceva dulce, iar noi avem nevoie de acel "dulce", fie ca e doar speranta.
Nu stiu daca cineva si-a pus vreodata intrebarea cum intr-o tara plina de maslini,lipseste tocmai uleiul de masline, astfel ca o canuta (cad catan) de ulei ce ajungea doar pentru o zi ajunge pentru opt- minunea de Hannuka.
Ei, in perioada asta din an, uleiul de masline e tocmai ceea ce lipseste, caci a cazut deja prima ploaie( de Rosh haShana sau cel mai tarziu de Sukot) iar maslinele ce au mai ramas prin copaci se strica , nemaiputandu-se face ulei din ele.
Hag Orim Sameah! Lumina in suflete si in case!
duminică, 24 mai 2009
Despre Sfirat haOmer
Pentru ca mai e un pic pana la Shavuot,sfarsitul Sfirat haOmer, m-am gandit sa va impartasesc una din explicatiile auzite de curand in legatura cu Sfirat haOmer, explicatie date de un elev de ieshiva.
Numaram crescator, adaugand o zi si nu descrescator ,caci cu fiecare zi ce trece suntem mai aproape de a 50 a zi, dar nu oricum, caci fiecare zi e deosebita, fiecare zi aduce ceva in plus. Asteptand atat de mult ultima zi , timpul trece foarte repede ,se numara zilele ce au fost.
Si Iacov a facut la fel, cand numara cei 7 ani de munca pana sa se casatoreasca cu Rahel, caci fiecare zi trecuta mai adauga ceva, cu fiecare zi era mai aproape de Rahel gandindu-se la asta timpul trece foarte repede. Cu fiecare zi ce trecea, evreii sunt mai aproape de momentul primirii Torei.
Ziua a50a , ziua de Shavuot, nu se numara. Exista 50 de lucruri (porti) impure care o data trecute , ar fi transformat poporul evreu intr-un popor oarecare, nemaifiind poporul ales. Cand au fost sclavi in Egipt, evreii au trecut 49 de porti,insa a 50a poarta, Poarta disperarii , nu caci speranta nu si-au pierdut-o.
In oglinda ,celor 50 de porti rele le corespund cele 50 de porti bune, a50-a poarta fiind vointa( vointa de a face ceva pentru Dumnezeu)a 50a zi este ziua in care vointa este maxima.
A50a zi este ziua vointei, a bucurie si a credintei, e mult prea importanta pentru a fi numarata.
Numaram crescator, adaugand o zi si nu descrescator ,caci cu fiecare zi ce trece suntem mai aproape de a 50 a zi, dar nu oricum, caci fiecare zi e deosebita, fiecare zi aduce ceva in plus. Asteptand atat de mult ultima zi , timpul trece foarte repede ,se numara zilele ce au fost.
Si Iacov a facut la fel, cand numara cei 7 ani de munca pana sa se casatoreasca cu Rahel, caci fiecare zi trecuta mai adauga ceva, cu fiecare zi era mai aproape de Rahel gandindu-se la asta timpul trece foarte repede. Cu fiecare zi ce trecea, evreii sunt mai aproape de momentul primirii Torei.
Ziua a50a , ziua de Shavuot, nu se numara. Exista 50 de lucruri (porti) impure care o data trecute , ar fi transformat poporul evreu intr-un popor oarecare, nemaifiind poporul ales. Cand au fost sclavi in Egipt, evreii au trecut 49 de porti,insa a 50a poarta, Poarta disperarii , nu caci speranta nu si-au pierdut-o.
In oglinda ,celor 50 de porti rele le corespund cele 50 de porti bune, a50-a poarta fiind vointa( vointa de a face ceva pentru Dumnezeu)a 50a zi este ziua in care vointa este maxima.
A50a zi este ziua vointei, a bucurie si a credintei, e mult prea importanta pentru a fi numarata.
marți, 12 mai 2009
Ierushalaim shel zaav ( Ierusalim de aur)
Pentru multi sintagma " Ierushalaim shel zaav" nu reprezinta altceva decat celebrul cantec. E adevarat ca e atat de cunoscut, si numele sau la fel, dar prima data "Ierusalaim shel zaav" a fost altceva, nu cantec :)
Pentru ca e Lag beOmer , a 33-a zi de Sfirat Haomer (de acum pana la Shavuot mai sunt 17 zile), si pentru ca Lag baomer e atat de legat de numele lui Rabby Ackiva m-am gandit sa scriu despre "Ierusalim shel zaav".
Rabby Akiva , inainte de a deveni rabin, inainte de a deveni o figura importanta a iudaismului, a fost un baiat sarac, needucat,analfabet ce pazea oile marelui bogatas Kalba Shavua.S-a indragostit insa de fata lui Calba Shavua, Rahel, iar dragostea a fost reciproca. Au hotarat sa se casatoreasca trecand peste cuvantul tatalui ei, desi stiau ca nu ii va astepta o viata prea bogata. Asa a si fost, locuiau in stana saraca ,iar banii nu-i dadeau afara din casa,nici nu prea existau de altfel, asa ca pentru ca el sa mearga in la ieshiva in Ierusalim sa invete Tora, Rahel si-a taiat si vandut parul, singura ei podoaba. Asa a plecat Ackiva pentru 12 ani la ieshiva sa invete Tora, Rahel ramanand in coliba saraca, asteptandu-l.
Dupa 12 ani, s-a intors Ackiva acasa , un mic invatacel...si stand in fata usii casei o aude pe Rahel spunandu-i unei vecine, ca nu ar da inapoi sa-si vanda iar parul, cu greu crescut, numai ca el sa invete in continuare, sa devina ce isi doreste.
S-a intors Ackiva la Ierusalim si a continuat sa invete Tora.. si dupa alti 12 ani s-a intors acasa,acum rabin, impreuna cu discipolii sai, era acum cunoscut de atata lume.
O femeie din mare multime a alergat spre el,discipoli toti s-au pus intre ei, nu se cuvenea sa il atinga pe marel rabin oricine ,cu atat mai putin o femeie.Recunoscandu-si sotia, i-a indepartat pe elevi spunandu-le "sunt ceea ce sunt si voi sunteti ceea ce sunteti ,datorita acestei femei ,Rahel ,sotia lui"
Drept multumire pentru sacrificiul ei i-a dat cadoul adus de la Ierusalim, o agrafa de par din aur pe care scria "Ierusalim".
Asa ca primul "Ierusalim de aur" inainte de a fi cantec, a fost cadoul dat de Rabby Ackiva sotiei pentru devotamentul si daruirea sa.
Pentru ca e Lag beOmer , a 33-a zi de Sfirat Haomer (de acum pana la Shavuot mai sunt 17 zile), si pentru ca Lag baomer e atat de legat de numele lui Rabby Ackiva m-am gandit sa scriu despre "Ierusalim shel zaav".
Rabby Akiva , inainte de a deveni rabin, inainte de a deveni o figura importanta a iudaismului, a fost un baiat sarac, needucat,analfabet ce pazea oile marelui bogatas Kalba Shavua.S-a indragostit insa de fata lui Calba Shavua, Rahel, iar dragostea a fost reciproca. Au hotarat sa se casatoreasca trecand peste cuvantul tatalui ei, desi stiau ca nu ii va astepta o viata prea bogata. Asa a si fost, locuiau in stana saraca ,iar banii nu-i dadeau afara din casa,nici nu prea existau de altfel, asa ca pentru ca el sa mearga in la ieshiva in Ierusalim sa invete Tora, Rahel si-a taiat si vandut parul, singura ei podoaba. Asa a plecat Ackiva pentru 12 ani la ieshiva sa invete Tora, Rahel ramanand in coliba saraca, asteptandu-l.
Dupa 12 ani, s-a intors Ackiva acasa , un mic invatacel...si stand in fata usii casei o aude pe Rahel spunandu-i unei vecine, ca nu ar da inapoi sa-si vanda iar parul, cu greu crescut, numai ca el sa invete in continuare, sa devina ce isi doreste.
S-a intors Ackiva la Ierusalim si a continuat sa invete Tora.. si dupa alti 12 ani s-a intors acasa,acum rabin, impreuna cu discipolii sai, era acum cunoscut de atata lume.
O femeie din mare multime a alergat spre el,discipoli toti s-au pus intre ei, nu se cuvenea sa il atinga pe marel rabin oricine ,cu atat mai putin o femeie.Recunoscandu-si sotia, i-a indepartat pe elevi spunandu-le "sunt ceea ce sunt si voi sunteti ceea ce sunteti ,datorita acestei femei ,Rahel ,sotia lui"
Drept multumire pentru sacrificiul ei i-a dat cadoul adus de la Ierusalim, o agrafa de par din aur pe care scria "Ierusalim".
Asa ca primul "Ierusalim de aur" inainte de a fi cantec, a fost cadoul dat de Rabby Ackiva sotiei pentru devotamentul si daruirea sa.
marți, 28 aprilie 2009
Ata li Eretz
61 de ani de cand pentru evrei cuvantul Acasa si-a recapatat sensul, 61 de ani de cand suntem o natie,avem o Casa.
La multi ani, Israel!
Revolta autorului
Am inceput sa scriu blogul asta din cel mai altruist motiv ce putea exista, s-a vrut a fi doar despre iudaism, postari ce sa nu reflecte ce simt eu sau parerea mea.
In tot acest timp am asteptat un mic semn..ca cineva undeva "respira" cand citeste ( a se citi traieste),ceva "uman" ,ca statistici ,grafice si analize cand a intrat cine a intrat de ce si cat a stat si de cate ori a clipit am primit cat sa umplu o biblioteca.
Acel feed-back nu l-am primit niciodata si deja incep sa ma simt bine in ipostaza de a vorbi cu peretii, vantul si alte elemente ale naturii :)
Si pentru ca sunt doar eu si peretii, din cand in cand cate un ratacit care pica pe blogul asta mai rau ca musca in lapte...am sa imi atribui puterea de a scrie ce "imi tuna", chit ca nu are legatura cu iudaismul.
Si pentru ca azi schimbam macazul...sa o facem in stil mare.
Azi, dalet beiyar,este Ziua Comemorarii Soldatilor , sirena a sunat, lumea s-a oprit in loc.
E un moment unic sa fi intr-o multime, forfota, voci, tipete, claxoane, ca doar e orient si nu ne incurcam cu una cu doua...si dintr-o data liniste, lumea incremeneste..timpul se opreste in loc..doar sirena se mai aude...si cateodata daca ai ghinion vezi si cate un arab care merge linistit printre statuile vii.
Cu niste ani in urma...ii observam si ce ganduri "ortodoxe" imi treceau prin minte...
Acum poate am crescut, poate fac si eu parte din marea de statui de piatra, pe care primul sunet al sirenei ii arunca in trecut...intr-un timp in care unii prieteni, copii pe care ii stii de cand faceau prostii, erau vii. Desi nu au trecut decat cativa ani,au crescut ,s-au mai cumintit sau nu..dar au intrat in armata...si unii atata de mandrii erau de uniforma ,de prietenii din baza, de viata de soldat...si a mai trecut un pic si...au intrat in Liban, sa apere tara...sau poate au mers in colonii...unii nu s-au mai intors.
Copii de 18 ani, atatea vise si sperante, atata sete de viata...
In tot acest timp am asteptat un mic semn..ca cineva undeva "respira" cand citeste ( a se citi traieste),ceva "uman" ,ca statistici ,grafice si analize cand a intrat cine a intrat de ce si cat a stat si de cate ori a clipit am primit cat sa umplu o biblioteca.
Acel feed-back nu l-am primit niciodata si deja incep sa ma simt bine in ipostaza de a vorbi cu peretii, vantul si alte elemente ale naturii :)
Si pentru ca sunt doar eu si peretii, din cand in cand cate un ratacit care pica pe blogul asta mai rau ca musca in lapte...am sa imi atribui puterea de a scrie ce "imi tuna", chit ca nu are legatura cu iudaismul.
Si pentru ca azi schimbam macazul...sa o facem in stil mare.
Azi, dalet beiyar,este Ziua Comemorarii Soldatilor , sirena a sunat, lumea s-a oprit in loc.
E un moment unic sa fi intr-o multime, forfota, voci, tipete, claxoane, ca doar e orient si nu ne incurcam cu una cu doua...si dintr-o data liniste, lumea incremeneste..timpul se opreste in loc..doar sirena se mai aude...si cateodata daca ai ghinion vezi si cate un arab care merge linistit printre statuile vii.
Cu niste ani in urma...ii observam si ce ganduri "ortodoxe" imi treceau prin minte...
Acum poate am crescut, poate fac si eu parte din marea de statui de piatra, pe care primul sunet al sirenei ii arunca in trecut...intr-un timp in care unii prieteni, copii pe care ii stii de cand faceau prostii, erau vii. Desi nu au trecut decat cativa ani,au crescut ,s-au mai cumintit sau nu..dar au intrat in armata...si unii atata de mandrii erau de uniforma ,de prietenii din baza, de viata de soldat...si a mai trecut un pic si...au intrat in Liban, sa apere tara...sau poate au mers in colonii...unii nu s-au mai intors.
Copii de 18 ani, atatea vise si sperante, atata sete de viata...
joi, 16 aprilie 2009
Caf zain benisan ( a 27a zi a lunii nisan)
Caf zain benisan- 21.04.09- este stabilita de catre Parlament ca Ziua Comemorarii Victimelor Holocaustului si Ziua Comemorarii Eroismului.
Pe cafzain benisan s-a terminat lupta in Ghetoul din Varsovia, evreii demonstrand ca nu se lasa dusi in lagare , ca mieii la taiere, fara sa se opuna, fara sa lupte pentru viata lor.
Asara betevet( a 10a zi a lunii tevet), este ziua Cadishului general, iar aceasta zi (caf-zain benisan)vine ca o completare a acelei zile.
In Asara betevet, se comemora ziua inceperii asediului Ierusalimului de catre armata lui Nabucodonosor, regele Babilonului.
In zilele noastre ,zilei de asara betevet i s-a adaugat o semnificatie speciala, dupa creerea statului, Rabanutul Principal a stabilit aceasta zi ca Ziua Cadishului General, in amintirea celor decedati in timpul Holocaustului si nu se stie cand au murit.
Corelarea celor doua evenimente: Caderea Ierusalimului si Zi de Comemorare a Victimelor Holocaustului,semnifica speranta ca Holocaustul din Europa va pune capat suferintei poporului evreu.
Pe cafzain benisan s-a terminat lupta in Ghetoul din Varsovia, evreii demonstrand ca nu se lasa dusi in lagare , ca mieii la taiere, fara sa se opuna, fara sa lupte pentru viata lor.
Asara betevet( a 10a zi a lunii tevet), este ziua Cadishului general, iar aceasta zi (caf-zain benisan)vine ca o completare a acelei zile.
In Asara betevet, se comemora ziua inceperii asediului Ierusalimului de catre armata lui Nabucodonosor, regele Babilonului.
In zilele noastre ,zilei de asara betevet i s-a adaugat o semnificatie speciala, dupa creerea statului, Rabanutul Principal a stabilit aceasta zi ca Ziua Cadishului General, in amintirea celor decedati in timpul Holocaustului si nu se stie cand au murit.
Corelarea celor doua evenimente: Caderea Ierusalimului si Zi de Comemorare a Victimelor Holocaustului,semnifica speranta ca Holocaustul din Europa va pune capat suferintei poporului evreu.
miercuri, 8 aprilie 2009
Pesah-ul in ore
Orarul prezentat mai jos este valabil doar pentru luna nisan,anul taf-shin-sameh-tet, in orasul Haifa
Nu se cumpara hametz inainte de iesirea din shvii shel Pesah, or le cafbet nisan ( a saptea zi de Pesah-ajunul celei de a 22 zi din nisan)-15.04.2009 ora 19:30
Sfarsitul timpului de ardere a hametzului:Iom revii ,iud-dalet be nisan 08.04.2009, ora: 11:22 a.m.
Sfarsitul timpului de mancare a hametzului: Iom revii, iud-dalet be nisan 08.04.2009, ora: 10:03 a.m.
Aficoman ul poate fi mancat pana la ora: 00:42 p.m.( noaptea)
Aprinderea lumanarilor pentru Erev Hag : iom revii - 18:35
Hametzul poate fi vandut pana : Iom slishi - iud-ghimel be nisan 07.04.2009. ora 21:oo
Nu se cumpara hametz inainte de iesirea din shvii shel Pesah, or le cafbet nisan ( a saptea zi de Pesah-ajunul celei de a 22 zi din nisan)-15.04.2009 ora 19:30
Sfarsitul timpului de ardere a hametzului:Iom revii ,iud-dalet be nisan 08.04.2009, ora: 11:22 a.m.
Sfarsitul timpului de mancare a hametzului: Iom revii, iud-dalet be nisan 08.04.2009, ora: 10:03 a.m.
Aficoman ul poate fi mancat pana la ora: 00:42 p.m.( noaptea)
Aprinderea lumanarilor pentru Erev Hag : iom revii - 18:35
Hametzul poate fi vandut pana : Iom slishi - iud-ghimel be nisan 07.04.2009. ora 21:oo
joi, 26 martie 2009
marți, 24 martie 2009
Luna Nisan
Saptamana aceasta, pe 26 martie seara, mai exact, incepe luna nisan, luna deosebit de importanta in calendarul iudaic, chiar mai importanta decat luna tishrei.
Desi in luna tishrei a aparut omul, luna nisan este luna eliberarii poporului evreu, luna Iesirii din Egipt.
HaZaL (Hahameinu Zihronam Livraha - Inteleptii Nostrii Binecuvantata fie-Le Amintirea) interpretand spusele Profetului Miha ,spuneau ca Salvarea viitoare va fi tot in luna nisan , ca si Iesirea din Egipt.
Numele de nisan seamana cu nithan ( mugure), si intr-adevar "mugurii au fost vazuti in tara si vremea priveghetorii a sosit si vocea porumbelului se aude in tara noastra", luna nisan este prima luna a primaverii ( aviv- alef bet iud bet), fapt pentru care este considerata luna dintai, tatal celorlalte luni ( av= tata iudbet 12 ).
Este o luna vesela, cu zile bune ( iamim tovim ), fapt pentru care in rugaciunile zilnice si in cea de Shabat nu se zice Tahnun( Shaharit si Minha), Av HaRahamim ( Mosaf Shabat ), Thidcatha (Shabat Minha), versetele ce incep cu Thedek leOlam (Judecata Ta e dreapta intotdeuna) ( Shabat Minha), de asemenea nu se spune Hesped ( discurs funerar).
In prima zi a lunii nisan (alef benisan) a fost terminat de cladit Templul din desert. In primele 12 zile ale lunii nisan fiecare sef de trib a dus jertfa la Templu. In a treisprezecea zi ( iud ghimel benisan )este Erev Pesah si Laila Seder. A paistrezecea zi ( iud dalet benisan )s-a stabilit de-a lungul generatiilor ca fiind ziua sacrificarii jertfei de Pesah.
Din a cinsprezecea zi a lunii(tet vav benisan )incep cele sapte zile de Pesah.A douazeci si doua zi a lunii ( caf ghimel be nisan )e Isru Hag (Sarbatoarea Isru ).
Inceputul lunii nisan e legat de pregatirile pentru Pesah, singura sarbatoarea din an la care regulile si obiceiurile nu se limiteaza la sarbatoarea in sine ,se intind si inainte si dupa sarbatoare.
Desi in luna tishrei a aparut omul, luna nisan este luna eliberarii poporului evreu, luna Iesirii din Egipt.
HaZaL (Hahameinu Zihronam Livraha - Inteleptii Nostrii Binecuvantata fie-Le Amintirea) interpretand spusele Profetului Miha ,spuneau ca Salvarea viitoare va fi tot in luna nisan , ca si Iesirea din Egipt.
Numele de nisan seamana cu nithan ( mugure), si intr-adevar "mugurii au fost vazuti in tara si vremea priveghetorii a sosit si vocea porumbelului se aude in tara noastra", luna nisan este prima luna a primaverii ( aviv- alef bet iud bet), fapt pentru care este considerata luna dintai, tatal celorlalte luni ( av= tata iudbet 12 ).
Este o luna vesela, cu zile bune ( iamim tovim ), fapt pentru care in rugaciunile zilnice si in cea de Shabat nu se zice Tahnun( Shaharit si Minha), Av HaRahamim ( Mosaf Shabat ), Thidcatha (Shabat Minha), versetele ce incep cu Thedek leOlam (Judecata Ta e dreapta intotdeuna) ( Shabat Minha), de asemenea nu se spune Hesped ( discurs funerar).
In prima zi a lunii nisan (alef benisan) a fost terminat de cladit Templul din desert. In primele 12 zile ale lunii nisan fiecare sef de trib a dus jertfa la Templu. In a treisprezecea zi ( iud ghimel benisan )este Erev Pesah si Laila Seder. A paistrezecea zi ( iud dalet benisan )s-a stabilit de-a lungul generatiilor ca fiind ziua sacrificarii jertfei de Pesah.
Din a cinsprezecea zi a lunii(tet vav benisan )incep cele sapte zile de Pesah.A douazeci si doua zi a lunii ( caf ghimel be nisan )e Isru Hag (Sarbatoarea Isru ).
Inceputul lunii nisan e legat de pregatirile pentru Pesah, singura sarbatoarea din an la care regulile si obiceiurile nu se limiteaza la sarbatoarea in sine ,se intind si inainte si dupa sarbatoare.
duminică, 16 noiembrie 2008
Despre Sucot
Sucotul este o sarbatoare a recoltei, dar principala ei semnificatie e legata de Iesire din Egipt. Suca se spune ca ar fi fost corturile in care traiau evreii in desert sau norii prin care Dumnezeu ii ducea prin desert.
Desi ar trebui sa fi in luna nisan, este pusa acum, tocmai pentru ca nisan pica in general primavara, cand e o placere sa stai afara, iar evreii trebuiau sa simta..diferenta dintre confortul cald al casei si frigul din suca( cu semnificatiile de rigoare).
Se spune ca de Sucot apar cei 7 ushpezim (oaspeti) in suca-ua celui ce tine mitzvoturile: Avraam, Itzak, Iacov, Iosef, Moshe, Aaron,David caci si ei au cunoscut gustul pribegiei. Ca cei 7 sa vina la tine, este mitzva sa primesti oaspeti in carne si oase, sa nu uiti de cei sarci sau care nu pot face suca si sa ii primesti la umbra alei tale, chiar si strainii sunt invitati inauntru.
O suca cshera trebuie sa aiba lungime 70 cm ,latime 70cm, inaltimea intre 80 cm si 10 m. Acoperisul se face din stuf, care trebuie sa fie atat de des incat la amiaza sa fie in suca mai multa umbra decat soare, dar atat de rar incat noapte sa se vada stelele. Nu se aseaza sub nici un acoperis, ci sub cerul liber.
O alta mitzva de Sucot este scuturarea celor 4 minim ( specii): etrog, lulav, hadas, si arvei hanahal. Sunt alese ele tocmai ca sunt atat de diferite. Etrog: are miros si gust, lulav- are gust, dar nu are miros, hadas, are miros, dar nu are gust, harvei hanahal nu are nici gust nici miros. Se leaga toata impreuna si se scutura in cele 4 directii , sus si jos, asta semnificand ca Dumnezeu este peste tot.
O alta semnificatie a celor 4 minim, este ca ele reprezinta cele 4 categorii de evrei. Gustul reprezinta mitzvoturile si mirosul este Tora. Asa sunt: evrei care cunosc Tora si respecta mitzvoturile, evrei care nu stiu Tora , dar respecta mitzvoturile , care stiu Tora dar nu respecat mitzvoturile , si care nu stiu nici Tora si nici nu respecta mitzvoturile. Punerea impreuna a celor 4 tipuri de evrei ( cele 4 minim), semnifica ca evreii ar trebui sa se sustina unul pe altul, sa se acopere unul pe altul...cei ce stiu si respecta pe cei ce nu stiu si nu respecta, asta trebuind sa fie perspectiva evreilor asupra lumii.
Desi ar trebui sa fi in luna nisan, este pusa acum, tocmai pentru ca nisan pica in general primavara, cand e o placere sa stai afara, iar evreii trebuiau sa simta..diferenta dintre confortul cald al casei si frigul din suca( cu semnificatiile de rigoare).
Se spune ca de Sucot apar cei 7 ushpezim (oaspeti) in suca-ua celui ce tine mitzvoturile: Avraam, Itzak, Iacov, Iosef, Moshe, Aaron,David caci si ei au cunoscut gustul pribegiei. Ca cei 7 sa vina la tine, este mitzva sa primesti oaspeti in carne si oase, sa nu uiti de cei sarci sau care nu pot face suca si sa ii primesti la umbra alei tale, chiar si strainii sunt invitati inauntru.
O suca cshera trebuie sa aiba lungime 70 cm ,latime 70cm, inaltimea intre 80 cm si 10 m. Acoperisul se face din stuf, care trebuie sa fie atat de des incat la amiaza sa fie in suca mai multa umbra decat soare, dar atat de rar incat noapte sa se vada stelele. Nu se aseaza sub nici un acoperis, ci sub cerul liber.
O alta mitzva de Sucot este scuturarea celor 4 minim ( specii): etrog, lulav, hadas, si arvei hanahal. Sunt alese ele tocmai ca sunt atat de diferite. Etrog: are miros si gust, lulav- are gust, dar nu are miros, hadas, are miros, dar nu are gust, harvei hanahal nu are nici gust nici miros. Se leaga toata impreuna si se scutura in cele 4 directii , sus si jos, asta semnificand ca Dumnezeu este peste tot.
O alta semnificatie a celor 4 minim, este ca ele reprezinta cele 4 categorii de evrei. Gustul reprezinta mitzvoturile si mirosul este Tora. Asa sunt: evrei care cunosc Tora si respecta mitzvoturile, evrei care nu stiu Tora , dar respecta mitzvoturile , care stiu Tora dar nu respecat mitzvoturile , si care nu stiu nici Tora si nici nu respecta mitzvoturile. Punerea impreuna a celor 4 tipuri de evrei ( cele 4 minim), semnifica ca evreii ar trebui sa se sustina unul pe altul, sa se acopere unul pe altul...cei ce stiu si respecta pe cei ce nu stiu si nu respecta, asta trebuind sa fie perspectiva evreilor asupra lumii.
luni, 8 septembrie 2008
Hodesh Elul
Luna Elul este luna dinainte de luna Tishrei, este Luna Milostiveniei si Scuzelor ( hodesh rahamim veslihot),Luna Intoarcerii la Crediinta ( hodesh hazara be ciuva ),este pregatirea pentru Zilelor Groaznice ( Iamim noraim), cele 10 zile intre Rosh haShana si Iom Kipur.
Elul este luna pregatitoare pentru judecata, fapt pentru care:
In fiecare dimineata( exceptand Shabat-ul),la sfarsitul rugaciunii, se sufla in shofar, ,pentru a ne aduce aminte de Rosh haShana.
Se adauga la rugaciune, de 2 ori pe zi ,capitolul "Lui David" ( le David). Ashkenazimii adauga la shaharit( rugaciunea de dimineata) si minha( rugaciunea de pranz), iar sfaradimii la shaharit si aravit ( rugaciunea de seara).
Se spun Slihot ( scuze) care sunt bucati de rugaciune, initial se spuneau dimineata, cu o jumatatea de ora inainte de rasarit . Sfaradimii spun slihot mai lungi, de la inceputul lunii elul pana la Iom Kipur, iar askenazimii de la Iesirea din Shabat , Shabatul inainte de Rosh haShana( trebuie sa fie insa minim 4 zile de slihot)pana la Iom Kipur.Slihot nu se spun insa de Shabat.
Elul este luna pregatitoare pentru judecata, fapt pentru care:
In fiecare dimineata( exceptand Shabat-ul),la sfarsitul rugaciunii, se sufla in shofar, ,pentru a ne aduce aminte de Rosh haShana.
Se adauga la rugaciune, de 2 ori pe zi ,capitolul "Lui David" ( le David). Ashkenazimii adauga la shaharit( rugaciunea de dimineata) si minha( rugaciunea de pranz), iar sfaradimii la shaharit si aravit ( rugaciunea de seara).
Se spun Slihot ( scuze) care sunt bucati de rugaciune, initial se spuneau dimineata, cu o jumatatea de ora inainte de rasarit . Sfaradimii spun slihot mai lungi, de la inceputul lunii elul pana la Iom Kipur, iar askenazimii de la Iesirea din Shabat , Shabatul inainte de Rosh haShana( trebuie sa fie insa minim 4 zile de slihot)pana la Iom Kipur.Slihot nu se spun insa de Shabat.
Elul, Regele e in camp (Hameleh be sade)
Exista o poveste despre un rege care s-a hotarat sa se imbrace in haine comune, taranesti, si sa mearga prin imparatie sa vada ce spun oamenii despre el, care le sunt problemele.
Ajunge intr-n sat uitat de lume, unde nimeni nu l-a recunoscut, cere gazda unui taran si este primit cu bratele deschise in casa acestuia, unde timp de 4 zile este tratat ca cel mai de seama oaspete.
Foarte incantat de modul in care a fost tratat, desi parea un om oarecare, se intoarce in satul respectiv , de data asta in haine imparatesti cu alai, servitori si slujitori, si drept multumire pentru cum a fost primit ,in sat de catre comunitate, in casa si tratat regeste de acel taran, ii spune acestuia ca poate cere orice, orice dorinta ii va fi implinita, drept rasplata.
Sta taranul se gandeste : "orice?", " da orice, spune regele"...Se scarpina taranul in cap, se mai gandeste un pic si prinzand curaj ii povesteste regelui , cum la locul de rugaciune, scaunele sunt tare incomode, si datorita acestui lucru..pe el il mananca spatele, asa ca , ce vrea el sa ceara...este o bucata de lemn care pusa in spate , deasupra scaunului sa il ajute sa se scarpine.
Poate nu ar fi trebuit sa ceara bogatii, poate bucata aia de lemn era cel mai importaant lucru pentru el, sau poate pur si simplu nu a gandit...ca orice inseamna orice, ca ii putea cere regelui marea cu sarea si ar fi primit-o.
Acum in luna Elul, Dumnezeu e printre noi, vorbeste cu noi , de la egal la egal, ne da posibilitatea de a cere, de a schimba ceva , de a schimba cursul judecatii, si nu in al 12-lea ceas, in zilele dintre Rosh HaShana si Iom Kipur, ci sa incepem de acum.
Regele e in camp, printre noi, orice e posibil, depinde numai de noi sa stim ce vrem!
Ajunge intr-n sat uitat de lume, unde nimeni nu l-a recunoscut, cere gazda unui taran si este primit cu bratele deschise in casa acestuia, unde timp de 4 zile este tratat ca cel mai de seama oaspete.
Foarte incantat de modul in care a fost tratat, desi parea un om oarecare, se intoarce in satul respectiv , de data asta in haine imparatesti cu alai, servitori si slujitori, si drept multumire pentru cum a fost primit ,in sat de catre comunitate, in casa si tratat regeste de acel taran, ii spune acestuia ca poate cere orice, orice dorinta ii va fi implinita, drept rasplata.
Sta taranul se gandeste : "orice?", " da orice, spune regele"...Se scarpina taranul in cap, se mai gandeste un pic si prinzand curaj ii povesteste regelui , cum la locul de rugaciune, scaunele sunt tare incomode, si datorita acestui lucru..pe el il mananca spatele, asa ca , ce vrea el sa ceara...este o bucata de lemn care pusa in spate , deasupra scaunului sa il ajute sa se scarpine.
Poate nu ar fi trebuit sa ceara bogatii, poate bucata aia de lemn era cel mai importaant lucru pentru el, sau poate pur si simplu nu a gandit...ca orice inseamna orice, ca ii putea cere regelui marea cu sarea si ar fi primit-o.
Acum in luna Elul, Dumnezeu e printre noi, vorbeste cu noi , de la egal la egal, ne da posibilitatea de a cere, de a schimba ceva , de a schimba cursul judecatii, si nu in al 12-lea ceas, in zilele dintre Rosh HaShana si Iom Kipur, ci sa incepem de acum.
Regele e in camp, printre noi, orice e posibil, depinde numai de noi sa stim ce vrem!
joi, 22 mai 2008
Shabat si Iom Tov
Iom Tov este numita orice Sarbatoare din Tora in care ne purtam ca de Shabat.
Diferenta majora dintre Shabat si Iom Tov este ca de Iom Tov se poate gati( doar pentru ziua respectiva ).
De Iom Tov se poate fuma (operatie permisa datorita faptului ca e permis gatitul). De Iom tov este permis sa te folosesti de foc( artificii, gratar etc), dar nu se aprinde focul, se aduce focul( inainte de Sarbatoare se va aprinde o lumanare -ner nefesh- si de la ea se va lua focul). Insa nici de Sarbatoare ca si de Shabat nu se va aprinde lumina.
De Iom Tov, activitati interzise de Shabat sunt permise dar doar in casa ( pentru a face paine de Sarbatoare, poti face doar daca ai faina deja in casa, caci e interzis acum ca si de Shabat sa iei grau, sa-l macini, sa-l cerni ca sa faci faina).
Daca Iom Tov iese de Shabat atunci se transforma in Shabat si se supune regulilor Shabat-ului.
Daca Iom Tov iese joi seara, atunci este permisa gatirea de mancare pentru mai multe zile( vineri cand se termina Sarbatoarea este deja Shabat).
Diferenta majora dintre Shabat si Iom Tov este ca de Iom Tov se poate gati( doar pentru ziua respectiva ).
De Iom Tov se poate fuma (operatie permisa datorita faptului ca e permis gatitul). De Iom tov este permis sa te folosesti de foc( artificii, gratar etc), dar nu se aprinde focul, se aduce focul( inainte de Sarbatoare se va aprinde o lumanare -ner nefesh- si de la ea se va lua focul). Insa nici de Sarbatoare ca si de Shabat nu se va aprinde lumina.
De Iom Tov, activitati interzise de Shabat sunt permise dar doar in casa ( pentru a face paine de Sarbatoare, poti face doar daca ai faina deja in casa, caci e interzis acum ca si de Shabat sa iei grau, sa-l macini, sa-l cerni ca sa faci faina).
Daca Iom Tov iese de Shabat atunci se transforma in Shabat si se supune regulilor Shabat-ului.
Daca Iom Tov iese joi seara, atunci este permisa gatirea de mancare pentru mai multe zile( vineri cand se termina Sarbatoarea este deja Shabat).
marți, 13 mai 2008
Despre Hala
Hala este acea paine pufoasa,nelipsita pe masa de Shabat .
Midrash-ul povesteste cum dupa Iesirea din Egipt ,in desert, Dumnezeu a avut grija de evrei, asa ca zilnic ( mai putin de Shabat), cadea din cer mana ( man , numele ii vine de la intrebarea :"man hu"-ce este asta?).
Midrash-ul povesteste ca arata ca niste bobi mici dar care in stomac se umflau tinand de foame , si aveau gustul dorit de fiecare( fiecare ce si-ar fi dorit sa manance la masa raspectiva).
Tot Midrash-ul povesteste ca acest man era mereu pus pe ceva( nu cadea direct pe pamant) si era mereu acoperit. Asa se explica de ce hala nu este pusa direct pe masa si este acoperita cu un stergar.
O alta explicatie a faptului ca hala este acoperita este sa nu se simta rusinata ca vinului i se acorda mai multa importanta. De Shabat inainte de mancarea se face Kidush-ul, asa ca vinul este binecuvantat inaintea painii.
La o masa normala,rugaciunea de binecuvantarea se face dupa "formula" : MaGaA ESh ( mem-ghimel-ain alef-shin).
Inaintea oricarei mancari se spune rugaciunea de binecuvantare a painii ( daca exista paine pe masa)
Mem: de la Mezonot ( mancare): orez, paste fainoase, chipsuri ( daca nu sunt de cartofi).
Ghimel: de la ghefen ( vita de vie): se binecuvanteaza fructul viei.
Ain : etz ( copac): se binecuvanteaza fructul copacului.
Alef: adama (pamant) : se binecuvanteaza fructul pamantului.
Shin : shar ( restul) : se binecuvanteaza restul( de mancat) care nu intra in nici una din categoriile dinainte. Apoi tot restul de baut, si abia apoi tot restul de miros.
Revenind la hala, faptul ca de Shabat se obisnuieste sa fie pe masa doua hale isi are explicatia tot in Midrash, care spune ca vinerea cadeau din cer doua masuri de man,tocmai pentru ca de Shabat oamenii sa nu faca ceva ce s-ar putea considera munca.( daca in celelalte zile , daca cineva ar fi luat mai mult man decat avea nevoie , surplusul se strica, masura in plus pentru Shabat nu se strica niciodata).
Legat de acest lucru, Midrash-ul povesteste cum doi evrei , au vrut sa ii faca pe oameni sa se indoiasca de cuvantul lui Moshe, spunand ca nu e adevarat ca de Shabat nu cade man.
Asa ca au iesit noaptea de Shabat, ca sa nu ii vada nimeni , si man-ul lor in plus l-au imprastiat printre corturi, sperand ca a doua zi dimineata vor putea striga in gura mara ca Moshe minte , ca si de Shabat cade man.
Insa pasarelele au mancat tot man-ul asa ca dimineata nu mai era nici o urma de man printre corturi.
Drept multumire pentru ce au facut, exista un singurul Shabat ( se cheama Shabat Shira,si este in general Shabatul dinainte de TuBi Shvat)in care se pun afara firimituri de hala pentru pasarele.(in general in ziua de Shabat este interzisa hranirea altor animale decat cele ale casei ).
Obiceiul de a se manca hala cu sare isi are originea in obiceiul de a duce jertfa la Templu; peste carnea jertfita se punea sare.
Midrash-ul povesteste cum dupa Iesirea din Egipt ,in desert, Dumnezeu a avut grija de evrei, asa ca zilnic ( mai putin de Shabat), cadea din cer mana ( man , numele ii vine de la intrebarea :"man hu"-ce este asta?).
Midrash-ul povesteste ca arata ca niste bobi mici dar care in stomac se umflau tinand de foame , si aveau gustul dorit de fiecare( fiecare ce si-ar fi dorit sa manance la masa raspectiva).
Tot Midrash-ul povesteste ca acest man era mereu pus pe ceva( nu cadea direct pe pamant) si era mereu acoperit. Asa se explica de ce hala nu este pusa direct pe masa si este acoperita cu un stergar.
O alta explicatie a faptului ca hala este acoperita este sa nu se simta rusinata ca vinului i se acorda mai multa importanta. De Shabat inainte de mancarea se face Kidush-ul, asa ca vinul este binecuvantat inaintea painii.
La o masa normala,rugaciunea de binecuvantarea se face dupa "formula" : MaGaA ESh ( mem-ghimel-ain alef-shin).
Inaintea oricarei mancari se spune rugaciunea de binecuvantare a painii ( daca exista paine pe masa)
Mem: de la Mezonot ( mancare): orez, paste fainoase, chipsuri ( daca nu sunt de cartofi).
Ghimel: de la ghefen ( vita de vie): se binecuvanteaza fructul viei.
Ain : etz ( copac): se binecuvanteaza fructul copacului.
Alef: adama (pamant) : se binecuvanteaza fructul pamantului.
Shin : shar ( restul) : se binecuvanteaza restul( de mancat) care nu intra in nici una din categoriile dinainte. Apoi tot restul de baut, si abia apoi tot restul de miros.
Revenind la hala, faptul ca de Shabat se obisnuieste sa fie pe masa doua hale isi are explicatia tot in Midrash, care spune ca vinerea cadeau din cer doua masuri de man,tocmai pentru ca de Shabat oamenii sa nu faca ceva ce s-ar putea considera munca.( daca in celelalte zile , daca cineva ar fi luat mai mult man decat avea nevoie , surplusul se strica, masura in plus pentru Shabat nu se strica niciodata).
Legat de acest lucru, Midrash-ul povesteste cum doi evrei , au vrut sa ii faca pe oameni sa se indoiasca de cuvantul lui Moshe, spunand ca nu e adevarat ca de Shabat nu cade man.
Asa ca au iesit noaptea de Shabat, ca sa nu ii vada nimeni , si man-ul lor in plus l-au imprastiat printre corturi, sperand ca a doua zi dimineata vor putea striga in gura mara ca Moshe minte , ca si de Shabat cade man.
Insa pasarelele au mancat tot man-ul asa ca dimineata nu mai era nici o urma de man printre corturi.
Drept multumire pentru ce au facut, exista un singurul Shabat ( se cheama Shabat Shira,si este in general Shabatul dinainte de TuBi Shvat)in care se pun afara firimituri de hala pentru pasarele.(in general in ziua de Shabat este interzisa hranirea altor animale decat cele ale casei ).
Obiceiul de a se manca hala cu sare isi are originea in obiceiul de a duce jertfa la Templu; peste carnea jertfita se punea sare.
Cele 13 principii ale credintei (ikarei haemuna)
Eu cred cu credinta intreaga( din toata inima) ca:
1.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, e creator si conducator (ghid) al tutoror creaturilor, si el singur a facut, face si va face totul.
2.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, este unic si nu sunt alte unicitati ca el de nici un fel, el singur e Dumnezeul nostru, a fost, este si va fi.
3.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, nu e corp (fizic), si nu poate fi atins de nici un corp (fizic)( nu poate fi inteles de oameni), si nu este nimic asemanator cu El.
4.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, e primul si e ultimul.
5.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, doar Lui se cuvine a se inchina si nu se cuvine a se inchina altcuiva.
6.Toate cuvintele profetilor sunt adevarate.
7.Profetia lui Moshe Rabeinu, pacea sa fie cu el ,a fost adevarata, si ca el a fost tatal profetilor, a celor dinaintea lui si a celor ce au venit dupa el.
8.Toata Tora care e acum in mainile noastre e cea data lui Moshe Rabeinu, pacea sa fie cu el.
9.Asta este Tora ce nu va fi schimbata si nu va fi alta Tora de la Creator, fie-I Binecuvantat Numele.
10.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, stie toate faptele oamenilor si toate gandurile lor.
11.Creatorul, fie-I Binecuvantat Numele, ii rasplateste bine pe cei ce respecta mitzvoturile si ii pedepseste pe cei ce le incalca.
12.Mesia va veni, chiar daca va intarzia, cu toate astea il voi astepta in fiecare zi ce va veni.
13.Va fi invierea mortilor cand va dori Creatorul, fie-I Binecuvantat
Numele, si fi-va-I pastrata memoria pentru eternitate.
joi, 1 mai 2008
Leha Dodi
Primirea Shabatului (Kabalat Shabat) incepe cu cele sase capitole din psalmii, cele 6 zile ale Creatiei.
La sfarsitul lor se rosteste poezia (piut) "Leha Dodi"
Leha dodi likrat cala, pnei Shabat nekabela
Aceasta reprezinta ziua a saptea - Shabatul- si se recita de catre hazan impreuna cu multimea , verset dupa verset .
Ultimul verset, "Boi beshalom", se recita in picioare cu fata la intrarea in sinagoga (in general catre vest, in directia opusa Aron Hakodesh, care se afla in est),astfel este intampinata mireasa (cala), Regina Shabat (Shabat haMalKa).
Doar pentru Leha Dodi , oamenii in sinagoga sa intorc cu spatele la Aron haKodesh , aratandu-si astfel respectul pentru Shabat, care e intampinat cu mici plecaciuni ca cel mai de seama oaspete.
"Leha Dodi" a fost compusa de Rabi Shlomo Alkavetz, unul dintre marii kabalisti.
Rabi Shlomo Alkavetz, poet si kabalist, s-a nascut la inceputul sec. XV. A locuit in Salonic ,iar apoi in Tzfat (Israel).
A activat in Tzfat, in timpul lui Rabi Iosef Karro.
Elementul de baza al cantecului e preluat din Talmud, din Cartea (masehet) Shabat:
"...Rabi Hanina a zis: Sa iesim in intampinarea Reginei Shabat (Shabat haMalKa)...
Rabi Ianai a zis: Vino mireaso, vino mireaso (boi cala, boi cala)".
Dupa traditie, sinagoga kabalistilor se afla in camp deschis, in afara orasului, iar cand mergeau vineri seara spre sinagoga spuneau "likrat Shabat lehu venileha" (spre Shabat sa mergem).
luni, 7 aprilie 2008
Pesah
Pesah-ul , sarbatoarea Iesirii evreilor din Egipt, este una dintre cele mai importante sarbatori iudaice. Numele sau vine de la "pasah" = Dumnezeu a sarit peste casele evreilor ( se refera la ultima dintre plagile cazute peste Egipt).
Sarbatoarea este cunoscuta si sub numele de : Hag haHerut( Sarbatoarea Libertatii),Hag haAviv ( Sarbatoarea Primaverii) sau Hag haMatzot( Sarbatoarea Matzoturilor)(matza fiind acea "pasca" facuta doar din apa si faina,a carei "proces de productie" e obligatoriu sa nu dureze mai mult de 18 minute- din momentul in care se pregateste aluatul si pana e scos din cuptor).
Obiceiuri de Pesah :
In a-13-a zi a lunii Nisan ( anul asta pe 18 aprilie, noaptea dinainte de Laila Seder), exista obiceiul ca la lumina lumanarii sa se caute hametz in casa .( cu multe zile inainte gospodinele au curatat fiecare coltisor , orice firimitura de hametz a disparut din casa), si ca sa nu fie o cautare in zadar, copii nazdravani arunca pe jos bucati, firimituri, de hametz.
In a-14-a zi a lunii Nisan ( anul acestea pe 19 aprilie ), de dimineata se arde hametzul care mai exista in casa, se spune rugaciunea pentru hametz( pentru cel ce nu l-ai gasit dar care se poate afla in casa), si din acel moment nu se mai mananca hametz( ora 11:00), dar nici matzot pana la Laila Seder.
Pentru ca anul acesta a-14-a zi a lunii Nisan pica de Shabat,si pentru ca e interzis a se aprinde focul de Shabat, firimiturile de hametz gasite se vor arunca...in wc.
Hag Sameah!
Sarbatoarea este cunoscuta si sub numele de : Hag haHerut( Sarbatoarea Libertatii),Hag haAviv ( Sarbatoarea Primaverii) sau Hag haMatzot( Sarbatoarea Matzoturilor)(matza fiind acea "pasca" facuta doar din apa si faina,a carei "proces de productie" e obligatoriu sa nu dureze mai mult de 18 minute- din momentul in care se pregateste aluatul si pana e scos din cuptor).
Obiceiuri de Pesah :
In a-13-a zi a lunii Nisan ( anul asta pe 18 aprilie, noaptea dinainte de Laila Seder), exista obiceiul ca la lumina lumanarii sa se caute hametz in casa .( cu multe zile inainte gospodinele au curatat fiecare coltisor , orice firimitura de hametz a disparut din casa), si ca sa nu fie o cautare in zadar, copii nazdravani arunca pe jos bucati, firimituri, de hametz.
In a-14-a zi a lunii Nisan ( anul acestea pe 19 aprilie ), de dimineata se arde hametzul care mai exista in casa, se spune rugaciunea pentru hametz( pentru cel ce nu l-ai gasit dar care se poate afla in casa), si din acel moment nu se mai mananca hametz( ora 11:00), dar nici matzot pana la Laila Seder.
Pentru ca anul acesta a-14-a zi a lunii Nisan pica de Shabat,si pentru ca e interzis a se aprinde focul de Shabat, firimiturile de hametz gasite se vor arunca...in wc.
Hag Sameah!
joi, 3 aprilie 2008
Cele 10 plagi (macot)
1.transformarea apei in sange
2.broaste
3.paduchi
4.animale salbatice
5.ciuma
6.varsat negru
7.grindina cu foc
8.lacuste
9 intuneric
10.primul nascut
In functie de diferite criterii, plagile au fost impartite in diferite categorii,fiecare categorie avand o anumita semnificatie :
1. Dupa cine a adus plaga:
Primele trei plagi - Aharon,
A saptea, a opta si a noua plaga - Moise,
A sase plaga -- Moise si Aharon,
A patra, a cincea si a zecea plaga - Dumnezeu.
2.In functie de avertizarea dinaintea plagii, daca a fost sau nu:
Inainte de plagile 1,2,4,5,7,9 si 10 Faraonul a fost avertizat.
Restul plagilor (3,6,9) s-au abatut asupra egiptenilor fara avertisment.
3. Unii au impartit plagile in grupe de cate 3 (ultima avand o semnificatie de sine statatoare).
Dupa Abarbanel, o polemica despre credinta intre Moise si Faraon ,concret cele 13 elemente ale credintei (ikarei haemuna) , s-a concretizat in 9 plagi:
Primele 3 plagi sunt dovada existentei lui Dumenzeu.
Urmatoarele 3 plagi sunt dovada ca Dumnezeu isi supravegheaza creatia.
Ultimele 3 plagi sunt dovada ca Dumnezeu este suprem si controleaza fortele naturii.
Impartirea in grupe de cate 3 , are la baza si alta explicatie:
Primele 3 plagi sunt de natura teologica (pentru a-i convinge pe vrajitorii Faraonului ca Dumnezeu exista);
Urmatoarele 3 plagi lovesc in animale si implicit in oameni;
Ultimele 3 plagi lovesc in plante, fiind astfel cele mai grave (plantele fiind prima veriga a ecosistemului).
O alta explicatie a impartirii in grupe de cate 3, grupele altfel formate: plagile abatute asupra egiptenilor sunt pedepse (reciproce)pentru cele indurate de evrei.
Trei lucruri importante au avut evreii de suferit:
Pentru traiul printre straini (gherut)- au fost date plagi ce au afectat statul: transformarea apei in sange, animale salbatice, grindina cu foc;
Pentru sclavia (avdut) - au fost date plagi ce au afectat economia : broaste, ciuma,lacuste.
Pentru tortura (inui) , plagi ce au afectat corpul omenesc : paduchi, varsat negru,intuneric
4. Plagile au fost impartite si in doua grupe de cate cinci pentru a sublinia ca:
La primele cinci plagi inima Faraonului era impietrita.
La plagile 6 - 9 Dumnezeu I-a impietrit inima Faraonului.
Primele 5 plagi au la baza fortele apei si ale pamantului, iar ultimele 5 au la baza aerul si focul.
Dupa primele 4 plagi urmeaza una ce cauzeaza moartea, la fel cum si dupa plagile 6 - 9 urmeaza una ce cauzeza moartea .
2.broaste
3.paduchi
4.animale salbatice
5.ciuma
6.varsat negru
7.grindina cu foc
8.lacuste
9 intuneric
10.primul nascut
In functie de diferite criterii, plagile au fost impartite in diferite categorii,fiecare categorie avand o anumita semnificatie :
1. Dupa cine a adus plaga:
Primele trei plagi - Aharon,
A saptea, a opta si a noua plaga - Moise,
A sase plaga -- Moise si Aharon,
A patra, a cincea si a zecea plaga - Dumnezeu.
2.In functie de avertizarea dinaintea plagii, daca a fost sau nu:
Inainte de plagile 1,2,4,5,7,9 si 10 Faraonul a fost avertizat.
Restul plagilor (3,6,9) s-au abatut asupra egiptenilor fara avertisment.
3. Unii au impartit plagile in grupe de cate 3 (ultima avand o semnificatie de sine statatoare).
Dupa Abarbanel, o polemica despre credinta intre Moise si Faraon ,concret cele 13 elemente ale credintei (ikarei haemuna) , s-a concretizat in 9 plagi:
Primele 3 plagi sunt dovada existentei lui Dumenzeu.
Urmatoarele 3 plagi sunt dovada ca Dumnezeu isi supravegheaza creatia.
Ultimele 3 plagi sunt dovada ca Dumnezeu este suprem si controleaza fortele naturii.
Impartirea in grupe de cate 3 , are la baza si alta explicatie:
Primele 3 plagi sunt de natura teologica (pentru a-i convinge pe vrajitorii Faraonului ca Dumnezeu exista);
Urmatoarele 3 plagi lovesc in animale si implicit in oameni;
Ultimele 3 plagi lovesc in plante, fiind astfel cele mai grave (plantele fiind prima veriga a ecosistemului).
O alta explicatie a impartirii in grupe de cate 3, grupele altfel formate: plagile abatute asupra egiptenilor sunt pedepse (reciproce)pentru cele indurate de evrei.
Trei lucruri importante au avut evreii de suferit:
Pentru traiul printre straini (gherut)- au fost date plagi ce au afectat statul: transformarea apei in sange, animale salbatice, grindina cu foc;
Pentru sclavia (avdut) - au fost date plagi ce au afectat economia : broaste, ciuma,lacuste.
Pentru tortura (inui) , plagi ce au afectat corpul omenesc : paduchi, varsat negru,intuneric
4. Plagile au fost impartite si in doua grupe de cate cinci pentru a sublinia ca:
La primele cinci plagi inima Faraonului era impietrita.
La plagile 6 - 9 Dumnezeu I-a impietrit inima Faraonului.
Primele 5 plagi au la baza fortele apei si ale pamantului, iar ultimele 5 au la baza aerul si focul.
Dupa primele 4 plagi urmeaza una ce cauzeaza moartea, la fel cum si dupa plagile 6 - 9 urmeaza una ce cauzeza moartea .
Despre Moshe
Midrash-ul povesteste ca Moshe s-a nascut prematur, cu 3 luni inainte de termen , iar mama lui l-a ascuns ( faraonul daduse porunca ca toti nou-nascutii evrei, baieti, sa fie omorati),purtand perne pe sub haine ca sa nu dea de banuit nimanui.
Cand a venit "sorocul" , l-a luat pe micutul Moshe l-a pus intr-un cosulet si i-a dat drumul pe Nil, in speranta ca asa ii va salva viata.
Si asa a si fost , a fost gasit de fata faraonului, a crescut la palat, iar doica i-a fost propria mama.
Tot Midrash-ul povesteste ca mai maricel fiind ,la palat, avea obiceiul sa se joace cu coroana faraonului,punandu-si-o pe cap, lucru ce i-a "speriat" pe ghicitorii acestuia . I-au prezis acestuia ca Moshe ii va lua locul.
Ca sa vada daca prezicerea este adevarat sau luare coroanei e doar o joaca de copil, faraonul a poruncit sa se aduca lui Moshe 2 tavi, una cu carbuni incinsi iar alta cu aur , avand aceeasi culoare.Dumnezeu a trimis un inger ca ii va lua mana lui Moshe si o va indrepta spre tava cu carbuni. Moshe se va arde la mana si din instinct o va baga in gura.
Midrash-ul spune ca aceasta ar fi cauza pentru care mai tarziu, Moshe a avut un defect de vorbire, era balbait. Cand Dumnezeu i-a spus sa scoata poporul evreu din Egipt,il va primi pe Aaron, fratele sau , drept ajutor, el va vorbi faraonului.
Tot Midrash-ul povesteste ca faraonul(faraonul din perioada Iesirii din Egipt ) spunea ca el nu e muritor de rand , el e zeul, de aceea el nu are nevoie nevoi fiziologice, doar ca el...dimineata , cel mai devreme, inainte sa se trezeasca toti merge la toileta...
Acolo s-au dus si Aaron si Moshe sa ii vorbeasca prima data, aratandu-i astfel ca el e un om ca oricare altul ...si ei stiu asta...
Cu atat mai mult, fiind un om ca oricare altul, ar fi trebuit sa recunoasca ca este cineva deasupra lui si implicit sa inteleaga dorinta evreilor de a iesi in desert de a se ruga Dumnezeului lor.
Cand a venit "sorocul" , l-a luat pe micutul Moshe l-a pus intr-un cosulet si i-a dat drumul pe Nil, in speranta ca asa ii va salva viata.
Si asa a si fost , a fost gasit de fata faraonului, a crescut la palat, iar doica i-a fost propria mama.
Tot Midrash-ul povesteste ca mai maricel fiind ,la palat, avea obiceiul sa se joace cu coroana faraonului,punandu-si-o pe cap, lucru ce i-a "speriat" pe ghicitorii acestuia . I-au prezis acestuia ca Moshe ii va lua locul.
Ca sa vada daca prezicerea este adevarat sau luare coroanei e doar o joaca de copil, faraonul a poruncit sa se aduca lui Moshe 2 tavi, una cu carbuni incinsi iar alta cu aur , avand aceeasi culoare.Dumnezeu a trimis un inger ca ii va lua mana lui Moshe si o va indrepta spre tava cu carbuni. Moshe se va arde la mana si din instinct o va baga in gura.
Midrash-ul spune ca aceasta ar fi cauza pentru care mai tarziu, Moshe a avut un defect de vorbire, era balbait. Cand Dumnezeu i-a spus sa scoata poporul evreu din Egipt,il va primi pe Aaron, fratele sau , drept ajutor, el va vorbi faraonului.
Tot Midrash-ul povesteste ca faraonul(faraonul din perioada Iesirii din Egipt ) spunea ca el nu e muritor de rand , el e zeul, de aceea el nu are nevoie nevoi fiziologice, doar ca el...dimineata , cel mai devreme, inainte sa se trezeasca toti merge la toileta...
Acolo s-au dus si Aaron si Moshe sa ii vorbeasca prima data, aratandu-i astfel ca el e un om ca oricare altul ...si ei stiu asta...
Cu atat mai mult, fiind un om ca oricare altul, ar fi trebuit sa recunoasca ca este cineva deasupra lui si implicit sa inteleaga dorinta evreilor de a iesi in desert de a se ruga Dumnezeului lor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
